U
QUATRU DA MADONNA
 Vui, figghiolei d'aguannu,
 no va potiti arricordari
 com'era u quatru da Madonna
a Rumanea!
 Era tutta ….no' nughira,
 ma na bea mora cu du occhiuni
 comu u carvuni
 chi parea ca ti guardavanu
 d'avund'eri eri, 
i tutti i puntuna.
 Era bea daveru!
 Quandu a portavanu 'n pricissioni,
 arretu i Santa Dumunica
tutta d'argentu
 e chi liuni e pedi,
 Ia era china china d'oru
e ca curuna 'n testa
 chi parea na Riggina,
 ma era semp’ a Mamma nostra.
 Mo, doppu ca portaru ma
restaurannu,
 'nda mandaru arretu ianca
ianca.
 Dicinu ca pari cchiù
una i nui !
 Ma, dicimu a verità,
 doppu ca vitti accussì,
 non mi veni cchiù
ma chiamu a
 Nighirea Mea.
  
  
  
  
 U
CORSU NT’ASTATI
 'Nto corsu na chiumara i
genti!
 No' ssi poti caminari.
 Si sapi, 'nt’a stati è
cusì,
 ma a mea, dicimu a verità,
 no mi piaci i nenti.
 A sira, m'assettu o cafè,
 chiu vicinu e Tri Funtani,
 sutta a cresia i Santa
Catarina,
 assemi a mugghierima e
e figghiolei 
 u mi pigghiu u gilatu:
 Pistacchiu, fragula, ciucculata
o limuni.
 No fa nenti !
 Abbasta u staiu jà
 c'amici mei e parramu, 
 parramu e pittuliamu 
 e tutta chia genti strana
n' esisti cchiù.
 'Nci simu sulu nui chi
tornamu,
 nte ricordi, ognidunu figghiolei!
  
  
  
  
 DA
VILLETTA I LIANU
 Da Villetta i Lianu,
 quandu t'affacci e vidi
 u mari trasparenti,
 l'occhi toi no' si stancherreanu
mai
 u si inchinu i tanta bellizza.
 Poi i  jizi nu morzareu 
 e vidi pittatu 'nto celu,
 di nu culuri viola quasi
sfumatu,
 U Strombuli, ca nuvulea 
 chi 'nci faci i cappeu.
 E u suli, chi sindi scindi
 chianu chianu 'nto mari, 
 faci cangiari tutti i culuri,
 i l’acqua, du celu di nuvuli, 
 da muntagnea i l'Isula
 e puru chiu i l'occhi toi
 chi stannu jà, fermi
e 'ncantati
 e restanu stasiati.
  
  
  
  
 U
VANDIATURI
 Na vota , 'nte viculei e
'nte strati i Trupea,
 passava, a matina prestu,
Custantinu,
 chi vandiava tuttu chiu
chi 'ncera a piscarea.
 E s'avantava u pisci friscu
 chiu i Padula, i Patea,
du Piscimpuppa 
 e quantu cchiù 'ndi
vandiava
 tantu cchiù 'ndavea.
 Aguannu Custantinu non
c'è cchju’; 
 Povireu, moriu!
 E a trumba chi sonava o
a campanea,
 na senti nuju! 
 Sentiti u rumuri da l’apa
e
 i 'ncunu vindituri chi
nno vaci a piscarea,
 s'accuntenta u vandea iu
stessu 
 chi quattru alici cungelati
 chi ss'accattò a
matina prestu 
 o portu i Vibu di piscarecci
 e chi, si voli u si guadagna
quattru sordi,
 avi i vandiari e di vindiri
jà pi gghjà, 
 sinnò chi quattru
pisci su boni mi jetta.
  
  
  
  
 QUANDU
TORNU
 Amaramea ch'è bellu!
 Quandu, na vota l'annu,
 sbucu da curva i Zzambroni
 e avanti all'occhi si para
 a sagoma i Trupea !
 Pari ca 'nc'è 'ncuna
cosa
 chi mi stringi a gula,
 quasi quasi mi veninu i
gralimi
 videndu, i prim'acchittu,
 i scogghi da Pizzuta.
 Pari ca tutta a fatica
 di  'na notti sana
sana,
 assettatu subba a machina, 
 i nu cofanu di strata subba
e spai,
 scumpari  a ntrasatta
 e chii novi o deci minuti 
 chi restanu m'arrivu su
longhi 
 quantu e all’uri chi passaru.
 Ma appena posu u pedi 'nta
chiazza,
 pari ca no passaru trent'anni 
 chi vegnu sulu a stati,
 u fazzu u turista ca famigghia
mea. 
Mi pari ca mind'ivi aieri!
  
  
 
 
  
  
 U
PASSU  O CAVALERI
 J'àssutt'o passu
Cavaleri,
 'nta rina ianca ianca
 chi pari nu linzolu,
 non c'era nuju!
 Mancu 'nta stati.
 Sulu i monaci du Cummentu
 ieanu 'nzin'a gghjà
 pimmu si fannu u vagnu
 doppu a partitea o palluni.
 Puru jeu!
 Jà cu loru mi sentea…,
 comu pozzu diri,
 i natra manera.
 No sacciu.
 Mi sentea u megghju;
 e quandu i cumpagni mei
 mi diceanu  si volea
 u mi fazzu monacu,
 'nci rispundea a mali paroli.
 No pi mea, ma no volea
 u si parrava o u si faceanu
chjacchjari
 di chij santi cristiani 
 chi mi supportavanu. 
 Jeu mind'incarricava i
chju chi diceanu
 e u jorn'appressu 
 jea sempi jà e mi
facea
 u vagnu e a partitea.
  
  
  
  
 …….’MBECCHJIAI
?
 'Nc'è genti chi dici
ca staiu mbecchiandu
 sulu picchì mi piaci
u cuntu e m'arricordu
 i quand'era ancora figghjoleu!
 Ma, dicimundi a verità,
 cu è chi ti po’
dari cchjù 
 tutti chi jorna senza pinzeri, 
 quandu 'nbeci u vaiu a
scola,
 assettatu arretu a nu vancu
i lignu
 e fora cu nu suli chi spaccava
i petri,
 no 'nci penzava du voti
u mi 'ndi vaiu a mari.
 Arretu a Linguata, sutt'
a grutta i l'Isula
 o a punt'o portu o a Razzia,
 mi inchiea i polmoni
 e mi godea u fjavuru du
mari 
 e da rina chin'e suli.
 Mo, mi mbecchiai sì,
 Ma sulu picchì 'ngrassai
e aiu u doppiu i l'anni,
 e puru 'ncunu i cchjù, 
 ma intr'e mea mi sentu
semp' u stessu,
 m'abbasta sulu u vegnu
a Trupea! 
 | 
 
  
  
A
RAPPRESENTAZIONI A MARI
 Quandu u mari nostru s'ammaraggia,
 cangia.
 S'impatrunisci i tutt'
i culuri:
 jancu, virdi,giallu, blù.
 No 'si capisci nenti!
 I cavalluna , ca crista
janca,
 'nchjananu,'nchjananu e
poi
 si ruppinu 'nte scogghjia,
 'nta rina e cogghinu tuttu 
 chjiu chi veni veni.
 Puru a punt'o portu
 scavarca u molu e si jetta
 subb'a strata.
 I scogghi da Pizzuta
 si vidinu a malappena 
 tra na fragata e n'avutra
 e a Razia pi l'acqua da
fjumara
 diventa giallu .
 Poi, quandu cala a notti,
 e u tempurali 'ncarca,
 i lampi chi cadinu 'nto
mari
 alluminannu a ghjornu
 tuttu  chjiu chi vidi,
 ti fannu cungelari u sangu
 assemi e trona chi rimbumbanu.
 Su tutti chiusi 'nta casa,
 o o circulu i Galluppi
 u si fannu u cincucentu,
 ma jeu, sulu, a villetta
i l'Isula
 mi godu tutta sta rappresentazioni
 e mi jncu l'occhi du mari
meu.
  
  
  
 DA 
CUPULEA
 Di jàssubba Sant'Angilu
 si vidi tuttu u paisi,
 ma poi a genti ponnu trasiri
'nta colonia
 pimmu s'affaccianu i chiju
puntuni.
 Ma no faci nenti, 
 tantu chiu chi si vidi
i jà,
 si vidi puru da Cupulea!
 Ti piazzi pulitu pulitu 
all'impedi
 e da punt'e Zambroni anzin'a
Riaci
 t'arrichrij cu megghju
vidiri du mundu.
 Sutt'o nasu Trupea e u
mari soi,
 cchijù fora, nu
pizzu 
 ricamatu n'to celu nettu 
 cu chij quattru isulei
luntani.
 No ti veni u resti all'impedi.
 Ha’mmu t'assetti e pari
ca viaggi
 i subba a na nuvulea 
 e aspett’ u cala u suli
pimmu u vidi
 c'addiventa giallu, russu
com'o focu
 e , all'urtimu, blù,
com'o scuru!
  
  
  
 A
PRICISSIONI A MARI
 Staci cumunciandu a Pricisioni. 
 I campani i l'Isula 'ntinnanu
a festa
 ch'eni nu piaciri.
 A genti, sutt'o scogghju
 si sta facendu assai.
 'ndavi i tutti i coluri.
 Turisti a tutta forza 
          
chi machini  fotografichi. 
 e vestuti com’a tutti i
jorna
 e paisani  di vintiquattru
Casali,
 vestuti chi custumi boni
e
 cu Rusariu e mani,
 cantanu a Litanea i Tutti
i Santi.
 Chianu, chianu i statui
 da Sacra Famigghja calanu 
 du scogghiu 'ncoiu e marinari
 chi s'incazzanu ad ogni
gotata.
 A varca du Nighireu, tutta
parata a festa 
 Aspetta o Mari Picciulu
e 
 u Tiolicu pari nu pacciu,
scappa,
 di jà e di ccà
e duna ordini e cunsigghi.
 E quandu tutti arrivano
a varca
 e i marinari posanu a Madonna 
 subba o purpitu, tutti
cumincianu u gridanu:
 "viva Maria!" e  abbattinu
i mani pi tri voti.
 Jà, subba a villetta,
i villeggianti,
 chi no sannu da pricissioni
a mari,
 pari ca vonnu u ruppinu
a ringhiera.
 Vonnu u vidinu comu a chji
 chi stannu 'nte casi, commudi
a finestra
 e si godinu  u ponorama.
 'Nta marina, anfina o portu,
 quandu passanu tutti i
varchi
 arretu a chija da Madonna,
 è nu continuu battimani
chi s'allonga 
 doppu o Mari Randi, o Cummentu,
 ‘nzina o Passu Cavaleri
e torna.
 E a genti chi 'nci vaci
appressu prega,
 e chij chi restanu 'nta
spiaggia 
 si fannu u signu a Cruci
e 'nto cori loru
 si dicinu 'ncuna Ave Maria.
 Fin' a quandu nu corpu
siccu di botti
 e nu sonari allongatu di
campani,
 t'avvertinu ca a Sacra
Famiggja 
 tornò a Casa soi.
 E' scuru ormai, e a Cresia 
 alluminata tutt’ a festa
resta sula.
 'Nta rina no resta ccjù
nuju;
 sulu i marinari c'hannu
i cacciari
 i paramenti chi na vota
all'annu
 'mbellettaru chjia varca
chi poi,
 pi tuttu l’annu vidi jettari
u sangu. 
  
  
  
 I
TRI DA CRUCI
 I varchi i carta culurata
e canni
 i piazzaru già:
 una vicinu a funtana da
Piruna,
 una vicinu i Caraia
 e l'atra all'Animei du
Prugatoriu.
 I nu varcuni a n'avutru 
 chi banderi i carta 'ncun'atra
varchicea.
 I vindituri i mastazzola,
i ciciricalia
 e di sumenta, si piazzaru
e lati da strata
 ansemi a 'ncun'avutru 
chi statuei
 o 'ncunu  furisteri
cu zuccaru filatu.
 A calata di Forgiari si
parò a festa!
 Versu l'ottu i sira
 chij quattru o cincu, cu
zu Seva 'ntesta,
 e mastru Nuzzu o cantu
 cumincianu a sonata sutt'o
quatru 
 di Tri da Cruci,
 vicinu  o viculu i
Murecci,
 e quandu u tamburru attacca,
 a genti s'apri ammenzu
a strata.
 Appiccianu u Camiu!
 St'annu chiu c'abballa
è Carnera,
 sempi u stessu, e mò
i na vanda
 e poi i l'avutra, faci
scappari a tutti
 cu focu chi nesci culuratu
 di tutti i puntuna du Camiu.
 Sa faci tutta, abballando,
a calata 
 E quandu arriva vicinu
o Quatru,
 abballu diventa girotondu
poi, 
 cu quattru o cincu botti
forti ….s'astuta.
 Cumincia u s'appiccia a
varca ninna,
 poi l'atra e all’urtimu
a varca randi.
 A genti cumincia u scappa 
 u pigghia i megghju posti
 o a Villetta i l'Isula
o subb'e scali da calata
 e aspetta a prima botta,
chia chi cumincia
 u spettaculu di fochi c'alluminannu
 tuttu u mari e a marina
a ghjornu.
 Stannu jà muti muti
cu l'occhi spalancati
 fin'all'urtima terna i
botti e doppu u battimani
 sindi tornanu a casa e
vannu u si curcanu.
  
  
  
 A 
LAMIA
 Tutti i stemma pittati subba
a lamia
 di portuna da genti bona, 
 non 'mbalinu na mattuna
da casa mea.
 Haiu tuttu 'nta chiju nenti 
 chi mu trovu o matinu 
 'nta sacca da giacchetta.
 Nu morz'i pani e 'ncunu
piatt’ i pasta
 mu mollanu i monaci du
Cummentu.
 Ogni tantu ‘ncunu pisci
pa sira,
 mu piscu jeu!
 Ca lenza e mani, mi dassu
annacari 
 'nto tappitu blù
du mari meu e aspettu,
 assemi e pinzeri mei 
 fatti puru loru i nenti.
 U jornu è l'aria,
u suli, l'acqua 
 e i strati e i viculea 
 o 'ncuna porta chi si apri.
 A sira, quattru mura, 
 nu lettu i pagghja cu du'
linzola
 e na lamia nighira
 m'abbrazzanu forti forti 
 e mi teninu jà,
‘nzin'a quandu 
 u muzzicuni da candila
no 'ss'astuta
 e nu muntarozzu i terra 
 s’arriduci u faci a casa
mea.
  
  
  
 I 
NOTTI
 Jea rundiandu,’nta chiu
cambaruni.
 Avanti e arretu, senza
posa….
 Tuttu o scuru….Notti.
 Nighira com’a pici.
 Mi mpilu nu paru i cavuzi,
 Mi mentu na cammisa janca
e nesciu.
 A scavuza com’ a Grabbeleu.
 ….faci cavuddu puru fora.
 Caminu senza u sacciu avundi
vaju.
 Vaju avundi mi portanu
i pedi!
 Arrivu o Cummentu di monaci,
 M’affacciu u guardu u mari
e 
 Chiudu l’occhj. 
Amaramea quanta ggenti! |